Ziua bună a păstorilor de pe Feleac

Vorba proverbului turcesc: Un salut respectuos face o plăcere deosebită! “

După cum bine stiţi, cartierul „Bună Ziua” situat în partea de sud a Clujului, este una dintre cele mai dezvoltate zone ale oraşului din punct de vedere al expansiunii sale continue. V-aţi intrebat, însă, vreodată, de ce se numeşte „Bună Ziua” şi nu în altfel? Surprinzator sau nu, numele zonei nu a fost ales aleator, ci îşi are originile din vremuri străvechi, de sute de ani!

În secolele IX – X,  s-a conturat o mică aşezare pe locul unde a existat cândva oraşul Napoca, atestată în documentele vremii sub numele de Castrum Clus. Ei bine, această cetate ocupa doar un sfert sau cel mult o treime din sprafaţa oraşului antic de altă dată, ne spune Povestea „oraşului comoară”. La fel cum de la o vreme spaţiul iniţial al Vechii Cetăţi a început să fie insuficient pe măsura creşterii perimetrului locuit, nevoile de consum ale oamenilor din interiorul aşezării erau din ce în ce mai mari, în vremea Clujului Medieval.

Tot mai multe turme venite de peste Feleac au început să apuce pe drumul către Cetatea din Valea Someşului Mic, pentru negoţ, activitate economică specifică in acea perioadă. Ciobanii se adunau de pe văi pentru a coborî către principalele măcelării sau către piaţa de animale, pe vechiul drum roman, dându-şi bineţe de fiecare dată când se întâlneau, chiar dacă de cele mai multe ori nu se cunoşteau.

Se spune că datorită acestor întâlniri se numeşte astăzi strada suprapusă peste vechiul lor drum „Bună Ziua”, de la urarea tradiţională, care exprimă respect şi politeţe, devenită salut, a păstorilor şi negusotrilor care îşi urau unul altuia să aibă o zi bună, multă sănătate, belşug şi mult spor la vânzări în ziua în care se întâlneau. Din această cauză, chiar şi maghiarii au ajuns să demunească zona, tot româneşte, numind-o la fel „Bună Ziua”.

Alexandra Selinceanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *